Archives
Cuvintele nu mai au puterea de a-mi exprima sentimentele...Pur si simplu nu vor sa se lase modelate precum lutul in mana olarlui, nu vor sa imbrace forma pe care vreau sa le-o dau...Se revolta, ma resping... Am nevoie de imagine, de sunet, de culoare...
Am nevoie de imagine pentru ca in ea ingheata momentul, se expune in 2D trairea, creioneaza miscarea spre infinit, aspiratiile unei fiinte, suflul ei cand aerul ii inunda pieptul, ilustreaza prezentul trecutului.
Am nevoie de sunet pentru ca el graveaza in etern tremurul buzei in linistea rostita de inima, demasca emotia primei declaratii de dragoste, instiga dansul unei flori pe ritmul vantului, rascoleste praful de pe cufarul amintirilor si sperantelor.
Am nevoie de culoare pentru ca ea transfigureaza omul in orice, releva importanta materiei, confirma realitatea de fictiune, picura lumina in viata, ridica mantia nestiintei in fata orbului in iubire.
Nu vreau cuvinte goale, nu vreau cuvinte sa le insir pe hartie, sa formez un tablou, un monstru hidos din litere atarnate de fibrele lemnoase ale colii. Vreau imagine sa demonstrez simplitatea fericirii. Vreau sunet sa absorb pacea unei inimi impacate. Vreau culoare sa desenez bucuria copilului de pe strada ce surade gingas unei strambaturi.
